Bacteriile și virusurile care pătrund în corp întâlnesc apărarea sistemului imunitar. Globulele albe și alte celule de apărare depun un efort considerabil pentru a elimina organismele dăunătoare și pentru a preveni îmbolnăvirea. Astfel, trecem peste mulți agenți microbieni fără a ne îmbolnăvi. Abcesul este acumularea de puroi care apare în organism ca rezultat al acestei lupte și apărări. Lichidul gălbui care conține resturi celulare moarte și globule roșii degradate, cu sau fără microbi, se numește puroi, iar sacul în care se acumulează acest lichid se numește abces.
Inamicul Nevăzut al Zâmbetului Tău: Ce Este un Abces Dentare?
Dinții noștri nu oferă doar un aspect estetic; ei sunt și baza unui sistem digestiv sănătos și a unui sistem imunitar puternic.
Totuși, uneori, în adâncurile dinților începe un război nevăzut. La finalul acestui război, se formează buzunare mici pline de inflamație, adică abcesele dentare, care reprezintă de fapt lupta organismului împotriva infecției.
Un abces dentar apare atunci când bacteriile se stabilesc în dinte sau în țesuturile înconjurătoare și provoacă infecție. Corpul încearcă să elimine aceste bacterii prin globulele albe. La finalul luptei, celulele moarte, bacteriile și țesuturile se combină pentru a forma puroi. Dacă acest puroi nu poate fi eliminat, corpul îl încapsulează — iar această capsulă se numește abces.
Pe scurt, abcesul este un fel de „fortăreață de apărare”, dar dacă nu este controlat, poate deveni o amenințare internă pentru organism.
Cum se formează un abces dentar?
Un abces dentar se dezvoltă de obicei atunci când stratul interior al dintelui (pulpa) este infectat. Pulpa este inima dintelui — constând din nervi, vase de sânge și țesut conjunctiv. Bacteriile ajung aici prin carii, fracturi, retragerea gingiei sau prin scurgeri ale vechilor obturații. Sistemul imunitar atacă pentru a opri infecția, dar uneori în această zonă se acumulează puroi și, dacă nu poate ieși, se formează abcesul.
Cele mai frecvente cauze ale formării abceselor sunt:
- Carii adânci netratate
- Boli ale gingiilor (gingivită și parodontită)
- Dentiții fracturate sau crăpate (în special după traumatisme)
- Tratamente de canal eșuate sau obturații cu scurgeri
- Bacterii acumulate în jurul molarilor de minte incluși
- Slăbirea sistemului imunitar, stres sau diabet
Dacă această infecție nu este tratată la timp, bacteriile pot ajunge la țesutul osos sau chiar la sânge.
Tipuri de abcese dentare
1. Abces periapical (la vârful rădăcinii dintelui)
Acest abces se formează la vârful rădăcinii dintelui. Bacteriile pătrund în țesutul nervos din interiorul dintelui și provoacă infecție în osul de la vârful rădăcinii.
Simptome:
- Dureri pulsatile, pulsante
- Sensibilitate la cald și rece
- Presiune la mestecat
- În cazurile avansate, umflarea feței
Tratament: De obicei se aplică tratament de canal (endodontic). În cazuri avansate, abcesul este drenat și țesutul infectat este curățat.
2. Abces periodontal (la nivelul gingiei)
Se formează prin acumularea inflamației în spațiile dintre gingie și rădăcina dintelui. Pe măsură ce bolile gingivale progresează, se formează spații în jurul dintelui, ideale pentru bacterii.
Simptome:
- Gingii umflate, roșii și dureroase la atingere
- Dinte slăbit sau mobil
- Respirație urât mirositoare
- Puroi din gingie
Tratament: Spațiile gingivale sunt curățate în profunzime, abcesul este drenat, iar dacă este necesar, se aplică antibiotice. Întreținerea regulată este esențială după tratament.
3. Abces pericoronal (la dinții incluși)
Se întâlnește în special în jurul molarilor de minte. Dacă gingia este parțial deschisă, resturile alimentare și bacteriile pot pătrunde, cauzând infecție.
Simptome:
- Dureri la nivelul maxilarului și dificultate la deschiderea gurii
- Dureri care se pot răspândi în gât
- Umflături și dificultăți la înghițire
- Febră și oboseală
Tratament: Inflamația de sub gingie este drenată și zona este sterilizată. Dacă dintele inclus creează probleme, se planifică extracția.
Simptomele abcesului dentar: interpretarea semnalelor corpului
Un abces dentar începe de obicei cu „o durere ușoară”, dar se agravează rapid. Corpul arată această situație prin diferite semnale:
- Durere constantă, pulsantă la nivelul dintelui
- Umflături la față, maxilar sau gât
- Febră, frisoane, oboseală
- Respirație urât mirositoare sau gust neplăcut
- Dificultăți la deschiderea gurii
- Disconfort la înghițire
- Puroi care se scurge din gingie
- Asimetrie facială (din cauza umflăturii)
Aceste simptome arată că sistemul imunitar luptă împotriva infecției. Dar pe măsură ce lupta se prelungește, bacteriile pot ajunge în alte zone ale corpului. În acest caz, este necesară intervenția urgentă a dentistului.
Cum se diagnostichează un abces dentar?
La clinici dotate digital, precum Ömer Istanbul Dental Center, diagnosticul abcesului dentar se face în mai multe etape:
- Examinare clinică: Dentistul observă zona infectată și evaluează sensibilitatea la atingere.
- Radiografie panoramică: Arată clar adâncimea infecției și leziunile de la vârful rădăcinii.
- Tomografie 3D (CBCT – Papaya 3D): Măsoară precis răspândirea infecției în os și relația cu nervii.
- Test de vitalitate: Se verifică dacă nervul dintelui este viu.
Astfel, problema exactă a rădăcinii, canalului sau gingiei care cauzează abcesul este identificată, evitând extracțiile inutile.
Tratamentul abcesului dentar
1. Tratament de canal (endodontic)
Dacă abcesul provine de la rădăcina dintelui, cel mai eficient tratament este tratamentul de canal. Țesutul nervos infectat este eliminat, canalele radiculare sunt sterilizate și umplute cu materiale speciale. Echipamentele moderne permit realizarea procedurii fără durere și într-o singură ședință.
2. Tratament cu antibiotice
Dacă abcesul s-a răspândit în țesuturi, este necesar tratamentul antibiotic. Totuși, antibioticul doar încetinește răspândirea infecției; eliminarea completă a abcesului necesită intervenție mecanică (drenaj sau tratament de canal).
3. Drenaj (golirea abcesului)
La abcesele mari sau adânci, dentistul face o mică incizie sub anestezie locală pentru a elimina inflamația. Această procedură oferă ușurare imediată, iar apoi tratamentul cu antibiotice și antiseptice curăță complet infecția.
4. Extracția dintelui (ultima soluție)
Dacă rădăcina este grav afectată sau nu răspunde la tratament, se recomandă extracția. După eliminarea infecției, se planifică implanturi sau proteze dentare.
Îngrijire post-tratament și procesul de vindecare
După tratament, este important să:
- Nu consumați alimente sau băuturi fierbinți timp de 24 de ore.
- Luați antibioticele și analgezicele conform indicațiilor medicului.
- Dacă există umflături, aplicați comprese reci în primele 12 ore, apoi clătiți cu apă sărată călduță.
- Evitați periajul zonei infectate, dar mențineți curățenia celorlalți dinți.
- Nu ratați vizitele de control; vindecarea rădăcinii trebuie urmărită radiografic.
Întrebări frecvente
Se vindecă singur un abces dentar?
Nu, un abces dentar nu se vindecă de la sine — poate doar să se amelioreze temporar. Motivul este că abcesul este format din puroi și bacterii încapsulate. Uneori, presiunea scade, durerea se diminuează câteva zile și pacientul crede că s-a vindecat. Totuși, aceasta înseamnă doar că infecția a pătruns în țesuturi mai adânci sau în os. Corpul nu poate elimina complet bacteriile din abces, deoarece celulele imunitare și antibioticele nu pătrund suficient în capsulă. Infecția devine cronică, osul de la vârful rădăcinii începe să se erodeze și dintele se slăbește treptat.
De ce este periculos să strângi sau să spargi abcesul acasă?
Încercarea de a sparge un abces acasă poate răspândi infecția în interiorul corpului. Abcesul conține milioane de bacterii. Chiar dacă puroiul pare să iasă, majoritatea bacteriilor se amestecă cu țesuturile din jur sau chiar cu circulația sanguină.
Complicații grave posibile:
- Celulită: Infecția se răspândește în țesuturile subcutanate, iar fața sau gâtul se umflă rapid.
- Osteomielită: Bacteriile ajung la osul maxilarului, provocând inflamația acestuia.
- Sepsis: Infecția intră în sânge, ducând la febră, tensiune scăzută și insuficiență organelor.
- Endocardită: Infecția valvelor cardiace, mai ales la persoanele cu afecțiuni cardiace.
De asemenea, golirea spontană a abcesului elimină doar partea superficială a infecției; focarul de bază continuă să crească.
Ce se întâmplă dacă abcesul dentar nu este tratat?
Un abces netratat afectează nu doar dintele, ci și țesuturile osoase și moi din jur. Posibile complicații:
Eroziunea osului la vârful rădăcinii: Infecția se răspândește în os, ducând la pierderea suportului dentar.
Infecția sinusurilor: Abcesele din maxilarul superior pot pătrunde în sinusuri, provocând simptome similare cu sinuzita cronică.
Umflarea ganglionilor limfatici: Ganglionii de la nivelul gâtului se măresc și devin dureroși.
Asimetria și umflătura feței: Progresia abcesului poate cauza umflături vizibile și afectează mișcarea maxilarului.
Sepsis (otrăvire cu sânge): Dacă bacteriile ajung în sânge, apar febră, oboseală, puls rapid și tensiune scăzută. Aceasta reprezintă o urgență medicală.
Complicații cardiace sau renale: Infecțiile orale care ajung în circulația sistemică pot afecta valvele inimii și rinichii.
Poate reveni abcesul dentar?
Da, poate recidiva. Principalele motive sunt:
- Tratament de canal incomplet: Bacteriile se reactivează dacă canalul nu a fost curățat complet.
- Boli ale gingiilor: Spațiile parodontale favorizează acumularea bacteriilor.
- Crăpături ale rădăcinii: Bacteriile pătrund prin fisuri microscopice.
- Slăbirea sistemului imunitar: Stresul, oboseala, bolile cronice cresc riscul de infecție.
- Sinuzita cronică: Abcesele din dinții maxilarului superior pot menține ciclul infecțios dacă sunt conectate la sinusuri.
Recidiva abceselor indică de obicei un focar adânc de infecție. Uneori, canalele microscopice nevăzute la radiografie sau infecția din dintele vecin pot declanșa din nou abcesul.
Cum se ameliorează durerea abcesului dentar? (Soluții temporare)
Există câteva măsuri temporare acasă, dar acestea nu înlocuiesc tratamentul:
Compresă rece: Reduce umflătura feței aplicând pungi de gheață 15 minute, cu pauze între ele.
Gargara cu apă sărată călduță: Reduce sarcina bacteriană din cavitatea bucală, de 2-3 ori pe zi.
Păstrarea capului ridicat la somn: Reduce presiunea în abces și diminuează durerea.
Analgezice: Ibuprofen sau paracetamol, conform recomandării dentistului. Aspirina nu este recomandată din cauza efectului anticoagulant.
Acestea sunt doar soluții temporare. Durerea se poate diminua, dar infecția nu dispare. Fără tratament de canal sau drenaj, abcesul nu se vindecă complet.
